DESENELE ANIMATE TERAPEUTICE „RETMAN”
In cadrul unui workshop
care trata imbinarea tehnologiei cu metodele psihoterapeutice, am descoperit
o modalitate extraordinara de tratare si dezvoltare personala a prescolarilor
si scolarilor: desenele animate terapeutice. Profesorul care ni le-a
prezentat si care a adus si dezvoltat conceptul in Romania este domnul Daniel
David, un nume de seama al Facultatii de Psihologie din Cluj, prin
activitatea stufoasa pe care a avut-o de-a lungul carierei. Grafica acestor
desene si ideile puse in aplicare printr-o modalitate ludica atrage atentia
si pune bazele unei gandiri sanatoase si rationale printre copii, uneori
poate ca ar folosi si adultilor sa mai arunce cate un ochi si sa aplice
teoriile prezentate acolo. Avand la baza concepte relevante din terapiile
cognitiv-comportamentala si rational-emotionala, aceste desene vin ca o pastila
usor de digerat si de reamintit la nevoie.
Despre seria de desene animate
terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA
Desenele animate terapeutice
reprezintă un mediu de acţiune al lui RETMAN, mediu care se adresează astfel
cu precădere copiilor şi tinerilor, aceştia fiind deschişi spre vizionarea
desenelor animate. Desenele animate se numesc terapeutice deoarece RETMAN, ca
personaj principal, implementează principiile de psihoterapie
raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală. După cunoştinţele noastre
acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe
psihoterapii validate ştiinţific. RETMAN, ca personaj de desene animate
terapeutice, este personajul prin care psihoterapia raţional-emotivă şi
cognitiv-comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, ştiut fiind
faptul că aceştia învaţă eficient prin imitaţie (ex. repetă comportamentele
modelelor văzute în jur) şi modelare (ex. repetă ceea ce face un model, dar
pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse).
Seria de desene animate
terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA are cinci filme: povestea despre RETMAN
intitulată: A
fost odată Raţionalia. Legile fericirii şi Retmagia.; episodul
focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie
în natură. Cum să învingem depresia.; episodul
focalizat pe controlul stărilor anxioase, intitulat: O
prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea.; episodul
focalizat pe controlul stărilor de vinovăţie, intitulat: Când vrei
prea mult. Cum să învingem vinovăţia. si episodul
focalizat pe controlul stărilor de furie, intitulat: Înfrângerea
lui Iraţionalius. Cum să învingem furia.
SCOPUL
lui Ratman in vietile copiilor si ale adultilor
Scopul este de a veni in
ajutorul părinţilor/familiei şi profesorilor care doresc să contribuie
psihoeducaţional la a-i ajuta pe copiii sănătoşi în a înţelege mesajul
raţional al acestor desene animate, cu scopul (1) de a promova optimizarea şi
dezvoltarea lor personală şi (2) de a promova sănătatea mintală şi de a
preveni tulburările psihice. Desenele terapeutice pot fi utilizate şi în scop
clinic, de tratament – pentru copii care au probleme emoţionale, cognitive,
de comportament şi/sau tulburări psihice -, dar doar de un specialist în
psihologie clinică şi/sau psihoterapie cognitiv-comportamentală.
Din fericire pentru
copiii din ziua de azi, dar si pentru parintii lor, exista minti luminate
care isi folosesc resursele pentru a-i ajuta pe cei din jur. Daniel David
este un bun exemplu in acest sens, prin cartile pe care le-a scris,
cercetarile pe care le-a facut, si mai ales prin acest tip de desene
terapeutice "Retman". Probabil este o chestiune de timp pana cand
aceste desene or sa ajunga printre primele in topul preferintelor copiilor,
si acest lucru nu poate decat sa ne bucure avand in vedere ce beneficii ar
aduce printre cei mici.
Mai
jos aveti prezentat, ca bonus, decalogul rationalitatii, elaborat de
psihologul Daniel David in 2012, in baza dezvoltarilor mai recente din
terapia rational emotiva si cognitiv-comportamentala. Acesta decalog
insumeaza principiile care stau la baza desenelor terapeutice, practic aceste
mesaje sunt transpuse in serialele animate prin intermediul situatiilor
prezentate, a obstacolelor si a rezolvarii lor. El vine in folosul copiilor,
a mintilor tinere in formare, dar si adultilor cu o modalitate defectuoasa si
nefolositoare de a gandi si evalua sitiatiile zilnice:
|
“DECALOGUL RAŢIONALITĂŢII
Pentru a viaţă raţională şi fericită a se citi zilnic,
dimineaţa sau seara înainte de culcare, timp de o lună, iar apoi, cu rol
preventiv, o dată pe lună:
1.
AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte
de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, nu înseamnă că eşti fără valoare
ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puţin performant, care probabil
poate fi îmbunătăţit în viitor. Ca om eşti valoros prin simplul fapt că exişti.
Aşadar, este bine să te accepţi necondiţionat, dar asta nu înseamnă că trebuie
să-ţi accepţi imediat şi necondiţionat şi eşecurile, fără să încerci măcar să
le corectezi, atât cât este omeneşte posibil.
2.
AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte
de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, aminteşte-ţi că este doar (foarte)
rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ţi se putea întâmpla)
şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la
început. Indiferent cât de rău este răul care ţi s-a întâmplat, nu este cel mai
mare rău care ţi se poate întâmpla!
3.
AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte
de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, poţi tolera/suporta acest lucru
neplăcut şi poţi merge mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar
dacă este mai greu la început.
4.
AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR
DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, nu înseamnă că tu sau ei sunteţi fără valoare ca
oameni, ci doar că au avut un comportament inadecvat care, în principiu, poate
fi schimbat în viitor. Ceilalţi sunt valoroşi ca oameni prin simplul fapt că
există. Aşadar, este bine să-i accepţi necondiţionat ca oameni, dar asta nu
înseamnă că trebuie să le accepţi imediat şi necondiţionat şi comportamentele
inadecvate, fără să încerci, atât cât este omeneşte posibil, să-i faci să şi le
corecteze
5.
AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR
DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă
catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că poţi găsi
mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început.
6.
AR FI PREFERABIL ca ceilalţi să se comporte corect şi/sau frumos cu tine, DAR
DACĂ NU SE COMPORTĂ AŞA, poţi tolera/suporta acest lucru neplăcut şi poţi merge
mai departe, găsind bucurie în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la
început.
7.
AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi)
şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, nu înseamnă că viaţa este nedreaptă şi/sau
că tu eşti fără valoare ca om. Viaţa este un amestec de bun şi rău, iar noi ar
trebui să maximizăm (dacă se poate) şi/sau să vedem binele, reducând (dacă se
poate) şi/sau învăţând din rău.
8.
AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi)
şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău,
fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care se putea întâmpla) şi că
poţi găsi mulţumire în activităţi specifice, chiar dacă este mai greu la
început.
9.
AR FI PREFERABIL ca viaţa să fie în general corectă (cu tine şi/sau ceilalţi)
şi plăcută/uşoară, DAR DACĂ NU ESTE, poţi tolera/suporta acest lucru şi poţi
merge mai departe, găsind bucurie în activităţi specifice, chiar dacă este mai
greu la început
10.
SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE – deşi şi acesta este condiţional, non-absolutist:
doar dacă doreşti să fii sănătos şi fericit – ESTE CĂ NIMIC NU TREBUIE CU
NECESITATE. Faptul că îţi doreşti un lucru foarte mult şi faci tot ceea ce este
omeneşte posibil să-l obţii, nu înseamnă că acest lucru trebuie să se întâmple
cu necesitate. Altfel spus, este bine să înţelegem şi să acceptăm faptul că nu
scrie nicăieri că dorinţa noastră, fie ea intensă şi justificată prin efortul
angajat în atingerea ei, trebuie să devină realitate doar pentru că noi dorim
şi luptăm pentru asta. Numai cerinţele/dorinţele lui Dumnezeu pot dobândi
obligatoriu realitate ontologică (devin realitate); dorinţele noastre devin uneori
realitate, iar alteori, chiar justificate fiind, rămân simple dorinţe deoarece
viaţa şi/sau ceilalţi ni le blochează (sau chiar nu dau doi bani pe ele).
Aşadar, este bine să ne dorim lucruri, să luptăm pentru ele, dar, în acelaşi
timp, să fim gata să acceptăm faptul că, în ciuda efortului nostru, s-ar putea
să nu se întâmple ceea ce ne dorim. Ar fi bine să înţelegem şi să acceptăm
acest lucru!”
Referinta bibliografica: : www.retman.ro
Caranda Simona
Referinta bibliografica: : www.retman.ro
Caranda Simona
