Dificultatile
profesorului debutant
Caranda
Cerasela Simona, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, sectia
Psihologie, an II, seria II, grupa 6
Debutul carierei didactice este, la fel ca debutul in orice alta
cariera, marcat atat de entuziasm cat si de nesiguranta. Ulterior entuziasmului de a fi pe propriile
picioare, de a aplica acele cunostinte acumulate si de a te orienta spre ceea
ce ai ales de fapt sa faci in viata, urmeaza perioada de angoasa, de neliniste,
a unui teren nu foarte favorabil unei ascensiuni rapide si a unui viitor
incert. Dacă în multe domenii (psihologie, medicină, etc) debutul în carieră
este marcat de o perioadă de stagiatură asistată de o persoană cu experienţă,
special angajată în scopul facilitării debutului în carieră, pentru cadrul
didactic acest fapt este un deziderat. Acesta este un factor care poate accentua
nesiguranta in raport cu domeniile in care in timpul stagiului se dobandeste un
minim de incredere si siguranta profesionala.
O alta dificultate a profesorilor in general, si a profesorilor
debutanti in mod special, este remuneratia slaba in raport cu efortul depus si
cunostintele dobandite. O abordare teoretica ce sustine acest punct de vedere
este cea evidentiata de Ramona Bivolaru in lucrarea de doctorat, si anume: Modelul
dezechilibrului dintre efort şi recompensă, elaborat de Siegriest. Acest model reflecta situatia majoritatii
profesorilor din Romania, la ora actuala. Practic efortul depus de ei in timpul
formarii dar si in timpul profesarii este unul semnificativ, ei se formeaza ca
profesionisti, intelectuali, detinand informatii la un nivel inalt atat despre
materia pe care o predau, cat si despre tacticile didactice. Insa atunci cand
acest efort este remunerat la un nivel mediocru, asemanator cu salariile
persoanelor care au un nivel de educatie cu mult inferior, apar frustrarea si
stresul care negresit se vor resimti in activitatea profesionala si in
ascensiunea profesorului debutant.
In ce priveste stresul complet justificat in debutul carierei didactice,
ti sa evidentieze modelul propus de Hobfoll, modelul conservării/pierderii
resurselor, care se încadrează în paradigma tradiţională a stresului formulată
de Lazarus (1966) şi Folkman (1984), susţine teza conform căreia stresul apare
în trei situaţii: când resursele individului sunt limitate; când resursele
individului sunt efectiv pierdute; când individul investeşte în resurse şi nu primeşte
câştigurile anticipate.
Viziunea personala in ce priveste debutul profesorului este una destul
de sumbra. Aceasta deoarece, din experienta personala, am vazut multi profesori
in plina ascensiune profesionala care nu se bucura de respect si apreciere- si
un numar mult mai mare de profesori debutanti care trec prin acelasi impas.
Daca perioada de debut este una care necesita incurajari si aprecieri, mai mult
ca orice alta perioada, profesorii de cele mai multe ori risca sa primeasca
opusul. Pe mine, de exemplu, cunoscand aceste lucruri, ma face sa pasesc cu
mult mai multa neincredere intr-o clasa. Situatia ar sta altfel daca as avea ocazia
sa profesez in afara.
Printre calitatile necesare unui profesor, indiferent de materia
predata, mediul de activitate sau perioada profesionala, se numara urmatoarele:
„ competenţă ştiinţifică (profesională) şi
abilităţile de comunicare (cu
scoruri egale); empatie (posibilitatea de a-l înţelege pe celălalt
„din interior”); Corectitudine/obiectivitate
în tratarea cursanţilor şi în evaluarea progresului acestora; Flexibilitate; Autoritate/Capacitatea
de a impune respect
cursanţilor.” (Panisoara I.O.)
Aceste calitati nu pot fi detinute inca de la inceputul carierei, de aceea
profesorul se poate simti complexat in raport cu colegii sai sau cu elevii,
care ii pot observa lipsurile. Bineinteles, nici materia predata nu poate fi
cunoscuta sau explicata integral, si acesta este inca un factor frustrant.
In Romania este din ce in ce mai greu sa gasesti un loc stabil ca
profesori. Cei mai multi se muta in fiecare an dintr-un sat in altul, sau de la
un liceu la altul, in cadrul aceluiasi oras, si fac asta multi ani pana ajung
sa ocupe un post stabil. Aceasta poate afecta viata profesorului pe plan
personal si ii poate oferi o nesiguranta si o instabilitate profesionala
avansata.
Ion Ovidiu Panisoara evidentiaza factorii care duc la retragerea unui
profesor din activitatea lui. Acestia sunt: 1. Salariul; 2. Lipsa aprecierii/respectului/sprijinului
societății; 3.Inconsecvența /incoerența/haosul din sistem și birocrația;4. Alți
factori: atmosfera stresantă, suprasolicitare nervoasă, nepotismul/corupția/ingerința
politicului în mediul școlar.
Cu toate ca viziunea asupra debutului in carierea didactica este una
destul de sumbra, eu sunt sigura ca o persoana determinata si binepregatita isi
va gasi locul in sistemul de invatamant, in ciuda acestor impedimente. Atunci
cand motivatiile sunt suficient de puternice (iubirea fata de materie sau fata
de copii), cu siguranta toate aceste obstacole vor parea mult mai mici.
BIBLIOGRAFIE
Bivolaru, R.E. Strategii de
interventie in rezolvarea problemelor critice ale profesorului debutant, Teza
de doctorat- Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si stiintele
educatiei
Panisoara, I.O. Motivarea pentru cariera didactica, Congresul educatiei 2013
Hobfoll,
S. E. (1989). Conservation of resources: A new attempt at conceptualizing
stress. American
Psychologist, 44,
513-524 (https://workfamily.sas.upenn.edu/glossary/c/conservation-resources-model-definitions)
